Ce au descoperit jurnaliștii CNN în România: 9 motive pentru care trebuie să vezi Bucureștiul

Jurnaliștii americani de la CNN au dedicat un articol capitalei României. „Poate că zilele în care era cunoscut sub numele de Micul Paris au apus, însă aceste lucru nu înseamnă că Bucureștiul nu și-a păstrat din glorie. Capitala României combină o istorie bogată în evenimente cu o identitate modernă”, spune jurnalista Marissa Tejada, în articolul CNN.

Aceasta a fost impresionată de arhitectura Bucureștiului, despre care spune că este o „combinație fascinantă de stiluri”. Marissa Tejada spune că a observat faptul că între blocurile cu apartamente din era comunistă se află clădiri bizantine, biserici vechi de mai multe secole și reședințe Art Nouveau care „ies în evidență ca un fel de supravețuitori ai cutremurelor, războiului și comunismului.

Iată cele nouă puncte de atracție pentru care merită să vizitezi Bucureștiul, potrivit articolului CNN:

Centrul Vechi. A supravețuit planului lui Ceaușescu, prin care dorea să distrugă o cincime din vechiul oraș pentru a-l construi în viziunea sa socialistă. După ce mult timp au fost niște clădiri de mahala, s-a început restaurarea vechilor case, iar acum străduțele înguste cu piatră pavată au fost transformate în unul dintre cele mai pline de viață cartiere din Europa în ceea ce privește viața de noapte.

Palatul voievodal Curtea Veche. Este palatul foștilor prinți balahi, inclusiv al lui Vlad Țepeș, sursa de inspirație a scriitorului Bram Stoker atunci când a redactat romanul „Dracula”. La muzeul Curtea Veche expune vase din ceramică și artefacte care au fost descoperite printre ruinele acestui palat.

Palatul Parlamentului. Jurnalista CNN spune că este un „colos arhitectural” care a stabilit mai multe recorduri, fiind desemnat „cea mai grea clădire din lume, cea mai mare clădire din Europa și a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon”.  De asemenea, Palatul Parlamentului a generat și critici pentru dimensiunile și kitsch-ul ei, reprezentând un fel de testament al luxului opulent pe care Nicolae Ceaușescu și l-a dorit. La mică distanță se află și Muzeul Național de Artă Contemporană.

Concerte la Ateneul Român. Aici aveți șansa de a asista la reprezentanții ale Filarmonicii Române George Enescu în una dintre cele mai grandioase clădiri din secolul al XIX-lea din București. Seamănă cu un templu din Grecia antică și este construit sub forma unui dom cu înălțimea de 41 de metri. La interior impresionează prin frunzele aurite, balcoanele din marmură, scările în spirale largi, iar în sala de concerte este o frescă lungă de 70 de metri și înaltă de trei metri, care descrie istoria României.

Biserica Stavropoleos. Este o clădire mică, liniștită și frumoasă. Construită în stilul brâncovenesc, biseriva are o intrare deosebită, decorată cu coloane ample. Pot fi admirate în interior sculpturi în lemn și elemente românești bizantine.

Rămășițele „Micului Paris”. Multe dintre creațiile capitalei înfloritoare din timpul domniei regelui Carol, care a adus arhitecți francezi cu misiunea de a oferi orașului un nou tonu, au fost „desfigurate” de perioada socialistă. Însă străzi precum Calea Victoriei încă deține o serie de monumente și clădiri elegante în stilul Belle Epoque.

Muzeul Satului. Aici, pe malul Parcului Herăstrău, se pot vizita peste 300 de case tradiționale, hambare acoperite cu paie, biserici și mori de măcinat.

Parcurile frumoase din București. Cel mai vechi, creat la jumătatea secolului al XIX-lea, este Grădina Cișmigiu. Impresionează și Parcul Herăstrău, care se întinde pe o suprafață de 160 de hectare. De asemenea, impresionează și Parcul Carol, finalizat în 1906.

Probabil cea mai frumoasă librărie din Europa. În articolul CNN se vorbește și despre librăria Cărturești Carusel, care este găzduită de o clădire restaurate, din secolul al XIX-lea. „Designul interior, minimalist dar impresionant, este potențat de razele de lumină, filtrată printr-un luminator central, care oferă vizitatorilor impresia unui spațiu amplu și sentimentul că se află într-un carusel în mișcare”, se mai spune în articol.