Coloanele de la Racos. Ce poti descoperi in acest loc minunat din Transilvania

Muntii Persani din Carpatii Orientali ascund cele mai frumoase podoabe, coloanele de bazalt de la Racos. Aici, in secolul XX exista o cariera de exploatare a bazaltului, abandonata si declarata in prezent rezervatie naturala. Coloanele ating chiar si inaltimi de 15 metri si se intind pe o suprafata de 1,10 hectare.

Coloanele de bazalt de la Racos, atractia Transilvaniei

Coloanele de la Racos sunt faimoase pentru frumusetea lor. Forma lor este hexagonala si pot fi asemuite, la fel ca cele de la Limpedea din Baia Mare, cu o orga. Geologii afirma ca aceste formatiuni ar avea o vechime de un milion si jumatate de ani. Un pamant tanar al Carpatilor, precum cel al Deltei Dunarii.

Cum s-au format coloanele de la Racos? Datorita racirii lavei vulcanului din zona, mama natura a avut grija sa ciopleasca, asemeni unui mester, coloane inalte de bazalt, cu inaltimi cuprinse intre 10-15 metri. Dupa ce in secolul XX la Racos s-a exploatat bazaltul, a ramas in urma un adevarat spectacol al naturii pe care vi-l recomandam sa il vedeti.

Intreaga zona este de explorat. Solul rosiatic a permis si vegetatiei de aici sa isi faca loc, chiar si cativa brazi curajosi au crescut in pamantul nisipos. O alta atractie a locului este groapa imensa facuta de vulcanul de la Racos, neactiv, ultima eruptie avand loc in cuaternar. Coloanele de la Racos sunt vanate de cei mai multi fotografi care reusesc sa suprinda frumusetea acestei rezervatii.

Specialistii spun ca zona este asemanatoare cu cea de la vulcanul Etna, cu aceleasi tipuri de zgura, cenusa, bazalturi, piatra ponce, bombe vulcanice sau lave intarite.

Obiective turistice in Racos

Locul fosilifer Carhaga

Imprejurimile comunei Racos din judetul Brasov, conform specialistilor, abunda in relicve geologice fosilizate. Locul fosilifer Carhaga este cel mai bun exemplu. Acesta se afla in comuna Racos, intre paraiele Carhaga si Chioves si se intinde pe o suprafata de 1,60 de hectare. Geologii au gasit aici sedimente de culoare cenusie si rozalie care au prinse in ele cefalopode.

Lacul de Smarald

Tot in zona, puteti vedea Lacul de Smarald care are o apa ireal de frumoasa. Acest lac, cu o adancime de 10 metri s-a format in urma topirii zapezilor si in urma precipitatiilor abundente.

Castelul Sukosd Bethlen

Castelul Sukosd Bethlen este o constructie medievala din piatra ponce si tuf vulcanic, construita de groful Bethlen Samuel. In anii de comunism cladirea a fost folosita ca grajd si depozit de grane, fiind partial si demolata. De abia in secolul al XX-lea s-a incercat repunerea castelului in circuitul turistic. Cu ajutorul pastorului Bisericii Evanghelice din comuna au fost stranse fonduri pentru ”Fundatia castelul Bethelen din Racosul de Jos”, insa fara succes. Daca exteriorul este cat de cat conservat, interiorul castelului este inutilizabil, dar merita sa admirati de la distnata acest monument.

Cetatea dacica de la Racos

Cetatea dacica face parte din situl arheologic de la Racosu de Jos. Aceasta a fost construita intre Muntii Baraolt si Muntii Persani si amplasata pe un platou foarte ingust, marginit de o prapastie. Cetatea era cea mai mare asezare dacica si al doilea centru politico-administrativ dupa Sarmisegetusa. In Racos a fost baza militara a lui Decebal.

Cel mai curios lucru al ruinelor de aici este descoperirea unui cui, in varsta de 2.000 de ani, care se incapataneaza sa rugineasca. In urma analizelor de la Institutul de Metalurgie de la Balti, cuiul este realizat din alfa fier pur de 99,97%. Tot aici s-au mai descoperit varfuri de sageti, porti de piatra, ceramica, rasnite de tuf si fibule de bronz.