Peștera din România care „arde” cu razele soarelui

I se mai spune și „Ghețarul de la Focul Viu”. Numele vine de la faptul că razele soarelului se răsfrâng pe grupuri de stalagmite și provoacă reflexii scânteietoare. Este vorba despre Peștera Focul Viu, o comoară a Munților Apuseni.

Se poate ajunge atât din Bihor, cât și din Alba. Peștera se află pe Valea Galbenă, la 500 de metri de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier. Este compusă din două săli, iar accesul în interior se face printr-o scară de lemn.

Sala mare este ocupată în centru de o imensă movilă de lemne putrede, acoperite de gheaţă şi zăpadă, căzute prin larga fereastră din tavan, prin care pătrunde lumina. Podeaua peşterii o formează un masiv de gheaţă care ocupă întreaga sală şi pe care se află stalagmite şi coloane de gheaţă.

Este recomandat ca vizitarea Gheţarului să se facă în jurul prânzului, când soarele care pătrunde prin spărtura din tavan produce jocuri de lumini foarte frumoase, de unde şi denumirea gheţarului.

Potrivit specialiștilor, explicaţia existenţei blocului de gheaţă în peşteră este dată de două elemente: fereastra din tavan favorizează acumularea aerului rece, iar lipsa ventilării în peşteră menţine aerul rece captiv tot timpul anului.

Sala mare este înaltă de 46 de metri și este lungă de 68 de metri. Înăuntru este un ghețar impresionant de 25.000 de metri cubi. Potrivit specialiștilor, este al treilea ghețar ca mărime din România, după cele de la Peștera Scărișoara și Peștera Borțig. Tot aici pătrund și razele soarelui, printr-o deschidere.

Există în Peștera Focul Viu și Sala Mică, care conține mai multe formațiuni de stalagmite.

Accesul la peșteră este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul silvic din Valea Cetăților, de unde deplasarea se face pe jos (încă aproximativ 1,5 km).

FOTO: Magda.adgaM/Wikimedia Commons