Piramidele de la Sona. De ce sa ajungi la ”gurguietii”din Fagaras

Aventurierii care cauta locuri inedite si impresionante se pot orienta catre piramidele de la Sona, la doar 5 kilometri distanta de Fagaras. Ridicaturile de pamant ajung si la 30 de metri si sunt paznicii satului, in jurul carora exista multe mistere.

Am adunat si noi legende, pareri ale specialistilor si iti spunem de ce sa ajungi la ”gurguietii”din Fagaras:

Piramidele de la Sona: De ce sa ajungi la ”gurguietii”din Fagaras

Cum porniti spre Cetatea Fagarasului, urmariti cu atentie indicatoarele care va vor directiona catre Movilele de la Sona. Pe drum argilos, cu apa Oltului pe partea dreapta, care in zilele cu ploaie, se revarsa pe mal, veti ajunge in satul Sona. Din micul sat, vechi de secole, pe ulita neasfaltata, veti urca pe Dealul Sesului pana la ridicaturile de pamant.

8 ”piramide”, aliniate pe 2 siruri, parca asezate voit aici, stau de paza zi si noapte. De aici, din varful movilelor, inalte si de 30 de metri, se vede tot satul, care in vremuri apuse era locuit de sasi.

Oamenii de stiinta au facut descoperiri uluitoare in acest loc straniu, uitat de lume. Ceramica, podoabe, sageti, un topor vechi, un mormant si o urna cu cenusa, datate din epoca bronzului. Vestigiile apartin mai multor popoare si au ajuns la muzeele din Sibiu si Medias. Specialistii afirma ca aceste movile seamana cu mormintele capateniilor celte si scite, mai ales ca acestia au traversat teritoriul tarii noastre.

Potrivit PRESS ONE piramidele de la Sona sunt formatiuni geomorfologice, rezultate in urma alunecarilor de teren din zona, de acum 10.000 de ani, numite glimee.

Asemeni piramidelor din Valea Regilor, movilele de la Sona sunt invaluite in mister si rezista cu stoicism timpului. Satenii spun ca apa lasata in preajma piramidelor de la Sona ar capata proprietati curative, carnea nu se strica, iar animalele care intra aici nu mai gasesc niciodata iesirea.

Legendele ”gurguietilor”

Numele acestui sat de munte are un corespondent in limba germana, cuvantul ”schonau”, care s-ar traduce prin ”Lunca frumoasa”. Daca facem referire la Dealul Sesului, cuvintele lunca si ses nu au nimic in comun cu movilele tuguiate ori rotunjite, ce au impanzit cea mai inalta zona a satului.

Batranii din Sona au denumit aceste ridicaturi de pamant ”guruieti” sau ”pietrele vii”. O legenda pe care oamenii locului o povestesc putinilor turisti care ajung in acest sat este cea a uriasilor. Se spune ca demult, tare demult in aceste tinuturi izolate traiau uriasii. Unul dintre ei si-a curatat opincile de pamant, iar in urma lui au ramas movilele de pamant.

Localnicii vor fi gazde bune si vor spune si o alta legenda a ”guruietilor”, stiuta la randul lor de la bunici. Ferm convinsi de misterul din jurul ”piramidelor”din Sona, ei mai spun ca acestea ar fi vestigii dacice in care au fost ingropate comori. Aceasta ipoteza a starnit curiozitatea cautatorilor de comori. Oamenii manati de bogatiile pe care le-ar putea gasi au trecut la ceas de seara ca sa ”cerceteze” movilele de pamant. Mare dezamagire au avut! Nici urma de tezaurul lui Decebal, numai argile, gresii si nisipuri.

O alta legenda, spusa la gura sobei, aminteste de printesa Sona care traia pe aceste meleaguri. Intr-o zi, uriasi vanjosi au atacat tinutul, iar printesa, alaturi de armata sa, ii va invinge, iar movilele sunt de fapt mormintele creaturilor.

Pure legende sau dovezi geologice, piramidele de la Sona ar putea face parte dintr-un circuit turistic, promovat de autoritatile de aici.

Daca v-a placut subiectul, asteptam comentariile voastre!