Port în Capitală. Povestea canalului pe care bucureștenii ar fi putut ajunge la Dunăre

Primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat că se lucrează la o actualizare a vechiului studiu de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București. Studii au mai fost făcute de către Ministerul Transporturilor, însă de fiecare dată au fost abandonate.

„Am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul discuţiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate – de fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate – în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor.

Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflam, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti”, a declarat primarul Firea, la un eveniment găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României.

Canalul era proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București). Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina – pe râul Dâmbovița) și altul la Oltenița.

„În legătură cu canalul Dunăre-Bucureşti, acesta nu a fost prevăzut în niciun plan până acum şi nici nu am primit această propunere, dar am spus în ultima noastră întâlnire că am putea – dacă aţi avea o argumentare solidă şi ne-aţi trimite oficial – ne-am putea gândi dacă am putea ajuta cu un studiu de fezabilitate, un studiu de fezabilitate modern”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

Proiectul este din vremea comunismului. Lucrările au început în 1986, însă după Revoluție acestea s-au sistat. Mai mult, o mare parte din dalele de beton puse au fost furate. În ceea ce privește construcția canalului București – Dunăre au fost mereu argumente pentru și împotriva construirii.

Cei care se opun spun că investiția este mult prea mare, iar canalul ar putea avea și un impact ecologic negatic. Cei care susțin construcție sunt de părere că acesta ar putea aduce beneficii în industria transporturilor și turismului. De asemenea, se mai spune că 11 localități și zeci de mii de hectare ar scăpa de efectele inundațiilor.

Foto: Captură Youtube/Wikimedia Commons