Cei care vor să vadă acest castel vechi și cum a trăit o contesă pot vizita Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure. Aici a trăit Claudia Rhédey.
După ce autoritățile locale au deschis muzeul realizat cu bani europeni, Casa Regală a Marii Britanii, prin intermediul Prințului Charles, care s-a declarat în repetate rânduri îndrăgostit de mai multe locuri din România, a transmis un mesaj de mulțumire pentru redeschiderea acestui castel vechi.
„Transmit felicitările mele sincere pentru orașul Sângeorgiu de Pădure pentru inițiativa splendidă de a deschide expoziția permanentă din castelul Rhédey și pentru cei care au contribuit la aceasta. Relațiile mele cu România sunt foarte importante pentru mine și de-a lungul anilor am ajuns să iubesc această minunată țară.
Nutresc în mod special legăturile mele familiale cu România, prin Regina Maria, bineințeles, dar și prin Contesa Rhédey Claudia, stră-stră-stră bunica mea”, a transmis Prințul Charles al Marii Britanii.
Actualul aspect al castelului, neobaroc, datează de la reconstrucția din 1807 – 1809 de către nobilul László Rhédey, proprietarul de atunci. Castelul ar fi fost transformat dintr-o mănăstire medievală.
Predecesorul castelului de astăzi ar fi fost construit în perioada reformei protestante din secolul al XVI-lea de familiile Barcsai și Kornis. Potrivit consemnărilor istorice, lucrările au început în 1569.
Apoi, în secolul XVII-lea, familia Rhédey se stabilește aici. În 1632, castelul avea mai multe camere și o pivință. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, în jurul castelului au fost amenajate grădini. Aici s-a născut contesa Claudia Rhédey, ascendentă a familiei regale britanice.
Mult mai târziu, după Primul Război Mondial, castelul a ajuns în posesia familiei de negustori Schuller, iar în 1935 a fost acihiziționat de comunitatea locală și folosit ca sesdiu pentru diverse instituții și agenții de stat. Apoi, din 1948 până în 1010, aici a fost o școală generală.
După lucrări de restaurare și consolidare care au durat cinci ani, în 2015 castelul a fost redeschis. Consiliul local a decis să folosească clădirea în scopuri culturale și artistice. Ușile și ferestrele au fost înlocuite, acoperișul a fost renovat, structura clădirii a fost îmbunătățită, iar camerele au fost readuse la starea inițială.
