Aceste 6 trasee prin cei mai înalți munți din țară îți vor obosi teribil picioarele, fără însă să te obosească pe tine. Pentru că, la câte frumuseți vei vedea la tot pasul, nici nu te vei gândi la efortul depus, ci la bucuria momentului.
Nimic nu se poate compara cu o drumeţie montană pe cele mai înalte vârfuri ale Carpaţilor româneşti. Masivul Făgăraş, cu ale sale culmi stâncoase, oferă numeroase trasee, care au fost mereu o provocare pentru cei ce vor să escaladeze cele mai înalte culmi montane: Vf. Moldoveanu (2544 m), Vf. Negoiu (2535 m), vârfurile Laiţa, Vânătoarea lui Buteanu, Scara, Suru sau Paltinu, toate cu altitudini de peste 2000 m. O altă atracţie binecunoscută a zonei este Transfăgărăşanul, şoseaua situată la 2300 m altitudine, care face legătura între latura sudică şi cea nordică a Făgăraşului.
Drumeţiile pe traseele din Făgăraş vă vor purta prin peisaje spectaculoase oferite de zonele de creastă, dar şi de numeroasele lacuri glaciare (Bâlea, Avrig, Podrăgel, Lacul Doamnei, Călţun), cascade (Negoiu, Şerbota, Bâlea, Valea Moaşei), fauna rarisimă (marmote, capre negre, căprioare, cerbi, pisica sălbatică, cocoşul de munte) şi vegetaţia diferenţiată a etajelor alpine (de la păduri de foioase până la tufişuri de jnepeni, ienuperi, floarea de colţ sau bujorul de munte).
Înainte de a pleca în drumeţie, echipaţi-vă corespunzător, consultaţi prognozele meteo şi urmaţi indicaţiile hărţilor specializate cu traseele montane. Vă vor fi de mare ajutor.
Trasee montane în Făgăraş. Drumeție în zona Bâlea
Traseu: Bâlea Lac – Curmătura Bâlii – Lacul Doamnei – Valea Doamnei – Muchia Bâlii – Bâlea Cascadă
Traseul nu are o denumire, dar nu ne-ar fi greu să-i găsim un nume, probabil i-am spune „Pe valea Doamnei”, un laitmotiv de altfel, deoarece mergeţi de-a lungul Pârâului Doamnei, şi puteţi face popas la Lacul Doamnei.
Potrivit sibiu-turism.ro, traseul porneşte din Căldarea Bâlii, din dreptul tunelului Transfăgărăşan, şi urcă uşor pe lângă refugiul Salvamont. Nu este un traseu dificil, se parcuge uşor, important este să fiţi echipaţi corespunzător. Traseul este presărat cu puncte de atracţie deosebite. La peste 2200 m, cu panorame înspre Căldarea Bâlii, Muchia Bâlii, vârful Paltinu sau Valea Doamnei, peisajul este spectaculos! Cu puţin noroc, puteţi întâlni marmote sau capre negre.
La o altitudine atât de mare, vegetaţia este mai săracă, predomină feriguţele, tufişurile de jnepeni şi ienuperi, afini; în luna mai, culmile montane, în special cele însorite, sunt acoperite de un covor rozaliu de bujori de munte. La sfârşitul traseului, după o coborâre de altitudine de aproximativ 1000 m, în zona Bâlea Cascadă, vegetaţia e mult mai bogată, cu păduri de conifere.
Punct de plecare: Bâlea Lac – Punct de sosire: Bâlea Cascadă
Diferenţă de nivel: 968 m
Timp estimat: 3 h şi 1/2
Altitudini: Curmătura Bâlii-2202 m; Bâlea Cascadă-1234 m
Grad de dificultate: mediu
Marcaj: cruce roşie
Sezonalitate: Primăvara, vara, toamna; iarna, traseul este accesibil în funcţie de starea zăpezii;
Servicii şi activităţi: Cazare şi alimentaţie la Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă.
Trasee montane în Făgăraş. Pe Vf. Negoiu, la 2535 m altitudine
Traseu: Cabana Negoiu – Valea Săraţii – Şaua Cleopatrei – Vf. Negoiu – Strunga Doamnei – Strunga Ciobanului – Piatra Prânzului
Căldarea Săraţii, Piatra Prânzului, Şaua Cleopatrei, Acele Cleopatrei, Strunga Doamnei — pentru că e mai uşoară —, Strunga Dracului — pentru că e mai dificilă. Ciobanii locului, care-şi petreceau verile cu turmele pe aceste culmi, au botezat locurile cu nume dintre cele mai ciudate, dar multe având legătură cu viaţa lor de zi cu zi.
Vârful Negoiu nu mai are nevoie de descrieri: are 2535 m şi este al doilea vârf ca altitudine din România, deci merită orice efort! Plecând de la cabana Negoiu, de la 1546 m, până în vârf, veţi traversa o pădure de conifere, iar treptat, odată cu creşterea în altitudine, vegetaţia dispare; pe la sfârşitul lui iunie, bujorul de munte va da culoare peisajului.
Punct de plecare: Cabana – Punct de sosire: Cabana Negoiu
Diferenţă de nivel: 989 m Negoiu
Timp estimat: 7-8 h
Altitudini: Cabana Negoiu-1546 m, Vf. Negoiu-2535 m
Grad de dificultate: greu
Marcaj: triunghi albastru-bandă roşie-bandă galbenă-cruce roşie
Sezonalitate: Vară-toamnă (primăvara şi iarna traseul este recomandat doar drumeţilor bine pregătiţi şi echipaţi).
Servicii şi activităţi: Cazare şi alimentaţie la cabana Negoiu, izvoare de apă potabilă pe Valea Săraţii.
Trasee montane în Făgăraş. Drumeţie în zona Podragu
Traseu: Oraşul Victoria – cabana Turnuri – cabana Podragu – Lacul Podragu
Traseul este unul lung şi spectaculos prin varietatea peisajului dat de diferenţa foarte mare de nivel. Pornind dintr-o zonă de păduri de foioase şi conifere, traseul urcă uşor pe Valea Arpaşului, Culmea Podragului până la Cabana Turnuri. Faceţi o mică pauză, iar apoi, dacă nu sunteţi prea obosiţi, continuaţi ascensiunea. Treptat, peisajul se va schimba, iar locul pădurilor va fi luat de stânci abrupte, masive. Veţi traversa pârâuri învolburate, veţi trece pe lângă culmi sălbatice. În drumul vostru, veţi descoperi plante sălbatice de tot felul, iar pe vârfurile cele mai înalte veţi zări săltând caprele negre.
Ultima destinaţie a zilei este Cabana Podragu dar, dacă nu sunteţi prea obosiţi, mergeţi şi până la lacul ce poartă acelaşi nume, un ultim efort ce va fi răsplătit cu un peisaj impresionant!
Traseul este de dificultate medie, însă este spectaculos prin diferenţa mare de nivel, prin peisajul care se modifică radical de la un etaj alpin la altul.
Punct de plecare: Oraşul Victoria – Punct de sosire: Cabana Podragu
Diferenţă de nivel:1596 m
Timp estimat:7 h
Altitudini: Oraşul Victoria (540 m), cabana Turnuri (1520 m), cabana Podragu (2136 m)
Grad de dificultate: mediu
Marcaj: triunghi roşu
Sezonalitate: Traseul este recomandat primavara, vara şi toamna. Iarna, traseul spre cabana Podragu este recomandat drumeţilor experimentaţi.
Servicii şi activităţi: Cazare la cabanele Podragu şi Turnuri, izvoare de apă pe traseu.
Trasee montane în Făgăraş. De la Turnu Roşu la Vârful Suru
Traseu: Turnu Roşu – Vârful Chica Pietrelor – sub Vf. Tătaru – Şaua la Apa Cumpănită – Şaua Suru – Cabana Suru
Localitatea Turnu Roşu din judeţul Sibiu este cunoscută atât datorită pitorescului său, specific de altfel aşezărilor piemontane Ţării Oltului, datorită rezervaţiei naturale de calcare eocene formate cu milioane de ani în urmă, dar şi pentru că este una din “porţile” de acces spre crestele semeţe ale Munţilor Făgăraş.
Dacă sunteţi dornici să vă aventuraţi spre înălţimile pline de frumuseţe ale Făgăraşilor, plecând din Turnu Roşu, veţi parcurge mai întâi una dintre uliţele principale ale comunei, care mărgineşte Valea Satului. La ieşirea din localitate, un drum forestier (accesibil în condiţii climatice normale şi autoturismelor) vă ajută să mergeţi spre “poarta” de acces în munte. Înainte de a întâlni primul marcaj de acces (cruce roşie) în traseul crestei principale, făcut pe un copac de la marginea pădurii, puteţi zăbovi câteva clipe în spaţiul primitor al Mănăstirii Turnu Roşu. În partea de început a traseului nu veţi întâlni forme glaciare, iar deplasarea se face pe o potecă destul de largă, bătătorită.
Vă îndreptaţi apoi spre Chica Pietrelor (1606 m altitudine), primul vârf montan al zonei. Pentru a ajunge pe vârful amintit, urcaţi pe Dealul Cioru. De pe muchia acestuia, spre vest, vi se va dezvălui privirii o imagine de ansamblu spre Valea Oltului, iar în fundalul porţiunii secvenţiale din Munţii Lotrului (partea estică) panorama localităţii Boiţa. Până în zona Vârfului Chica Pietrelor veţi întâlni în general vegetaţie arboricolă, care se continuă după altitudinea de 1500 – 1600 metri cu vegetaţia alpină.
De la intersecţia marcajului cruce roşie cu cel al crestei principale – bandă roşie – poteca parcurge spre est culmea molcomă a sectorului marginal de vest al masivului, trecând succesiv pe sub Chica Lacului (1640 m), Chica Fedeleşului (1819 m), Piscul lui Făt (1871 m), Vârful Tătaru (1840 m). Poteca coboară de aici în Şaua Apa Cumpănită (1807 m), urcând apoi continuu până la 2110 m în Şaua Suru.
Aici aţi intrat în zona montană unde veţi întâlni primele căldări glaciare. Din Şaua Suru, mergând spre nord, pe poteca marcată cu triunghi roşu, veţi ajunge tot la Cabana Suru, de unde, parcurgând toată culmea Moaşei veţi ajunge în localitatea Sebeşul de Sus.
Punct de plecare: Turnu Roşu – Punct de sosire: Vârful Suru
Diferenţă de nivel: 1800 m
Timp estimat: 9 – 10 h
Altitudini: Vârful Tătaru 1840 m; Vârful Suru 2281 m
Grad de dificultate: mediu
Marcaj: cruce roşie
Trasee montane în Făgăraş. Avrig – Gura Jibrii
Traseu: Avrig – Gura Jibrii – Poiana Neamţului – Cabana Bărcaciu – Lacul Avrig – Vârful Budislavu –Şaua Suru – Gura Jibrii
La Avrig, oraşul unde s-a născut marele cărturar român Gheorghe Lazăr, şi unde se afla reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, aveţi acces ori venind pe drumul naţional DN 1 – E 68, ori folosind transportul pe calea ferată. Avrigul este în acelaşi timp şi una dintre “porţile” de acces către crestele Munţilor Făgăraş. Dacă v-aţi pregătit rucsacul şi echipamentul de drumeţie, contemplaţi încă o dată panorama amplă a Munţilor Făgăraş şi porniţi la drum.
De la Avrig, pe un drum judeţean asfaltat, vă îndreptaţi spre Gura Jibrii. Aici drumul se intersectează cu un traseu care duce spre Cabana Suru. Din Gura Jibrii vă continuaţi drumul spre Cabana Poiana Neamţului situată la o altitudine de 706 m. Vă aflaţi la circa 15 km de localitatea de bază – Avrig. De la Cabana Poiana Neamţului, la aproximativ 200 m în stânga, pe o potecă marcată cu cruce roşie, începeţi să urcaţi spre Cabana Bărcaciu, situată la 1550 m altitudine.
Drumul traversează o pădure de foioase ce se continuă cu o pădure de brad. Fauna prezentă nu este foarte numeroasă, dar puteţi avea plăcuta surpriză a întâlnirii cu un cerb sau o căprioară. După circa două ore şi jumătate din momentul plecării de la Cabana Poiana Neamţului ajungi la Cabana Bărcaciu. Dacă aţi plecat cumva în a doua parte a zilei din Avrig, vă sugerăm să înnoptaţi la Cabana Bărcaciu, unde veţi găsi condiţii de cazare.
De la Cabana Bărcaciu, continuându-vă periplul montan spre sud, pe traseul marcat cu punct albastru (marcaje foarte vizibile, refăcute recent), în aproximativ două ore veţi ajunge la Lacul glaciar Avrig (2011 m), urcând pe culmea Bărcaciului, deasupra Căldărilor Avrigului. Priveliştea de ansamblu este încântătoare, iar toamna puteţi zări o mulţime de păstrăvi care se apropie de malul lacului. Lacul Avrig este situat pe traseul crestei principale a Munţilor Făgăraş.
Din căldarea Lacului Avrig, urcând spre vest, pe poteca marcată cu bandă roşie, veţi ajunge pe înălţimile Vârfului Budislavu (2371 m). Ajunşi în acest punct, rămâneţi cu aparatele de fotografiat pregătite, pentru că puteţi zări pe creste capre negre. Flora zonei este cea specifică golului alpin.
De pe Vârful Budislavu coborâţi tot pe un traseu marcat cu bandă roşie spre Şaua Surului (2110 m) de unde, pe marcajul cu triunghi roşu, puteţi cobora la Cabana Suru. De la Cabana Suru, după o oră de coborâre pe potecă şi drum forestier (marcaj cu triunghi albastru) veţi ajunge din nou în Gura Jibrii.
Punct de plecare: Avrig – Punct de sosire: Gura Jibrii
Diferenţă de nivel: 1750 m
Timp estimat: 10 h
Altitudini: Vf Budislavi 2371 m
Grad de dificultate: mediu
Marcaj: triunghi albastru, punct albastru
Sezonalitate: traseul integral se parcurge vara, iarna este accesibil doar prima parte, până la cabana Bărcaciu
Trasee montane în Făgăraş. Porumbacu de Sus (Cariera de marmură) – Vârful Negoiu – Privelişte din Şaua Cleopatrei
Traseu: Porumbacu de Sus (Cariera de marmură) – Cabana Negoiu – Refugiul Şaua Scării – Vârful Şerbota sau Vârful Negoiu
Este unul dintre traseele cele mai importante din Munţii Făgăraş, având ca prim reper de popas Cabana Negoiu – 1546 m. Sugerat de un indicator amplasat chiar în centrul comunei Porumbacu de Jos (acces din DN 1 – E 68 sau pe calea ferată), traseul traversează comuna pe direcţia sud, îndreptându-se spre satul aparţinător comunei Porumbacu de Sus, situat la 5 km distanţă (drum judeţean asfaltat). Din Porumbacu de Sus, până la intrarea în traseul montan propriu-zis (Cariera – 600 m altitudine), mai aveţi de parcurs, pe un drum forestier, încă 16 km. După circa 3 km de la Carieră, la o altitudine de 1070 metri, începeţi să urcaţi poteca turistică.
Traseul, marcat cu triunghi albastru, traversează o pădure de amestec (foioase şi conifere). Poteca este suficient de largă, facilitând o urcare relativ uşoară. La un moment dat pădurea devine integral de răşinoase (în special molid), atenţionându-vă că vă aflaţi la o altitudine de circa 1500 m. În scurt timp veţi ajunge la Cabana Negoiu – 1546 m, situată la piciorul Muchiei Şerbotei. Este un traseu accesibil în tot timpul anului (inclusiv iarna) şi poate fi parcurs chiar şi de drumeţii mai puţin antrenaţi. În mod normal îl puteţi parcurge în cel mult două ore.
De la Cabana Negoiu puteţi merge pe curba de nivel până în Căldarea Săraţii, iar de aici pe o potecă ce urcă abrupt (marcaj triunghi albastru) veţi ajunge la Piatra Prânzului – 2050 m. Din Piatra Prânzului puteţi continua drumeţia (marcaj triunghi albastru) spre Şaua Cleopatrei – 2430 m, unde se intersectează cu traseul principal, trecând pe la Acul Cleopatrei. Traseul, mai dificil şi cu diferenţe de nivel mari, se poate parcurge în circa 3 ore.
Din Şaua Cleopatrei, accesând traseul principal de creastă, spre est se poate ajunge pe Vârful Negoiu – 2535 m. Este un traseu de circa 50 – 60 de minute pe o potecă ce străbate golul alpin. Ajuns pe creastă, drumeţului i se deschide privirii o panoramă deosebită către Valea Săraţii situată spre nord.
De la Piatra Prânzului se ramifică către est un traseu (marcaj cruce roşie) care vă duce în Strunga Ciobanului – 2300 m, după care coboară în Căldarea Laiţei. Atenţie! Ultima porţiune de urcare spre strungă este asigurată cu lanţuri de sprijin. Traseul se intersectează cu traseul principal de creastă (bandă roşie) care duce spre Refugiul Călţun – 2134 m.
De reţinut că aceste trasee sunt accesibile, de regulă, doar vara.
Daca v-a plăcut acest articol, alăturați-vă mai jos, cu un Like, comunității de iubitori de drumeție de pe pagina noastră de Facebook:
