O veste minunată pentru țara noastră, castorul european s-a reîntors pe meleagurile noastre după o dispariție de două secole. Aceștia au fost reintroduși de specialiști în anii 1990, iar de atunci, animalele și-au extins teritoriile în mai multe zone ale României.
Astfel, doi castori au fost văzuți în Coridorul Ialomiței, arie protejată și administrată de Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, informează rfi.ro. Castorii sunt rozătoare nocturne, semi-acvatice și există două specii: castorii din America de Nord, Castor canadensis și castorul din Eurasia, Castor fiber. Acesta din urmă fiind specia surprinsă la noi în țară.
Sunt cele mai mari rozătoare din Europa, pot atinge lungimea de 1 metru și o greutate de 30 de kilograme. În general se hrănesc cu plante acvatice și frunze, iar pe timp de iarnă cu scoarța copacilor și crengi.
La sfârșitul secolului XX, doar un număr de circa 1.200 de castori au supraviețuit în opt populații relicte din Europa și Asia. Acesta a fost reintrodus într-o mare parte a zonelor unde fusese observat, iar acum apare in Spania, Europa Centrală, Marea Britanie și Scandinavia și câteva regiuni din China și Mongolia. Este o specie ce s-a recuperat bine în majoritatea Europei. Este dispărută însă în Portugalia, Moldova și Turcia.
Cea mai mare rozătoare din Europa s-a reîntors în România
Castorii sunt cunoscuți pentru construirea de baraje, canale și case. Sunt a doua cea mai mare rozătoare din lume, după capibara. Coloniile lor creează unul sau mai multe baraje pentru a furniza apă adâncă pentru protejarea împotriva prădătorilor și pentru a ajuta ca alimentele și materialele de construcție să plutească.
Populația castorilor din America de Nord atingea pe vremuri mai mult de 60 de milioane, dar din 1988 numărul populațiilor a fost între 6 și 12 milioane. Această scădere a populației a fost rezultatul vânătorii vaste pentru blană, pentru glandele utilizate ca medicamente și parfumuri și pentru că alimentarea castorilor cu arbori și inundarea căilor navigabile puteau interfera cu alte utilizări ale terenurilor.
„Castorii își construiesc baraje din ramuri, resturi vegetale, mâl și pietre pentru a ridica nivelul apei, iar din aceleași materiale își construiesc și adăposturi cu acces dinspre apă, pentru a se proteja de prădători”, au adăugat reprezentanții Romsilva, scrie rfi.ro.
Despre Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
Zona unde au fost suprinși castorii are o suprafață de 24.555 de ha, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, este una dintre cele 22 de zone naționale, naturale administrată de Regia Națională a Pădurilor, Romsilva. Parcul este în zona inundabilă a Dunării, între Câmpia Brăilei și Balta Mică a Brăilei.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o zonă umedă de importanță internațională, iar din anul 2008 a primit statutul de Sit Natura 2000 atât ca Sit de importanță comunitară cât și ca Arie specială de protecție avifaunistică.
Atât flora, cât și fauna reprezintă o diversitate datorită faptului că mai mult din ecosistemele identificate sunt naturale. Dintre vertebrate există circa 325 de specii, dintre păsări se pot admira în zonă un număr de 206 specii, care folosesc teritoriul pentru hrană, cuibărit și loc de popas în timpul migrației. Din cele 206 specii, 98 sunt acvatice, iar restul terestre. Acestea reprezintă principala atracție a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.
Tot în această zonă există 11 specii de mamifere, unele specii sunt semi-acvatice și pot fi întâlnite când cota Dunării este crescută, celelalte putând fi observate când nivelul apei scade. Tot aici pot fi admirate 3 specii de reptile și 8 de amfibieni, specii care se află pe lista de protecție strictă, atât la nivel național, cât și european. În plus, pe raza parcului natural se găsesc 15 trasee turistice, 7 trasee de apă și 8 trasee terestre.
Ce puteți face în acest parc natural? În primul rând, ecoturism, reprezentat prin bird watch, canotaj canoe sau caiac de la Giurgeni spre Brăila. În al doilea rând, pescuitul sportiv este o altă atracție recreativă pe care o puteți întreține în zonă. Apoi, turismul științific în această zonă este destul de practicat de cercetători specialiști și amatori și chiar de studenți ale unor universități, instituții și ONG-uri. Nu în ultimul rând, turismul educațional face parte din planul dezvoltării tineretului român, organizându-se în zonă excursii de studiu, tabere tematice, concursuri de supraviețuire și orientare turistică.
