Bucovina este recunoscută nu doar pentru faptul că este una dintre regiunile din România în care încă se mai păstrează tradițiile și pentru peisajele de basm, ci și pentru faptul că are printre cele mai frumoase mănăstiri. În acest articol vă prezentăm câteva dintre cele mai frumoase mănăstiri din Bucovina.
Mănăstirea Sucevița. Edificiul păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis, însă face notă discordantă cu două mici pridvoare deschise plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord, ecou al arhitecturii muntenești.
Sucevița este ultima dintre mănăstirile cu picturi exterioare, fiind considerată testamentul artei medievale românești.
Arhitectura lăcașului de cult îmbină elemente de artă bizantină și gotică cu elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova.
A fost atestată documentar la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul, Mănăstirea Sucevița este ctitorie comună a familiilor Movileștilor (boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei şi Țării Românești).
Mănăstirea Voroneț. Mânăstirea este una de maici şi funcționează din 1991, viaţa monahală fiind reluată atunci după o întrerupere de 206 ani. Culoarea predominantă este o nuanță de albastru unică și i se spune „albastru de Voroneț”. E una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Pictura a fost realizată în timpul lui Ştefan cel Mare şi iese în evidenţă prin frescele exterioare cu personaje biblice viu colorate, pictate în ipostaze fireşti şi unde elemente religioase se împletesc cu elemente de folclor.
Mănăstirea Humor. În patrimoniul Mănăstirii Humor se află mai multe obiecte cu valoare documentară și artistică, printre care o catapeteasmă sculptată artistic și aurită din secolul al XVI-lea, un jeț domnesc din lemn, tot din secolul al XVI-lea și având pe montanții spetezei câte un cap de bour şi 6 icoane de dimensiuni mari, pictate în secolele XV-XVI.
A fost construită în 1530, în perioada domniei lui Petru Rareș. Odată cu o biserică de piatră, ctitorul a ridicat chilii pentru călugări și ziduri înconjurătoare. În 1641, domnitorul Vasile Lupu a înconjurat ctitoria logofătului cu ziduri durabile de piatră și a construit un turn masiv cu parter și trei etaje. Biserica a fost pictată inițial în timpul logofătului, însă a trecut de-a lungul timpului prin mai multe evenimente care au afectat-o. Importante lucrări de restaurare a ansamblului mânăstirii au avut loc în anii 1960-1970, ultima perioadă fiind dedicată picturii.
Mănăstirea Moldovița. A fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș în 1532 sub forma unei mici fortărețe, cu ziduri și turnuri de apărare. Pictura prezintă tendința de umanizare a figurilor divine şi aduce multe din sentimentele omenești în scenele evanghelice. Unicitatea picturii este dată şi de culoare predominantă, galben. Arhitectura bisericii mănăstirii îmbină elemente de artă bizantină și gotică.