Un tronson de 17 kilometri din drumul național 172 D, denumit și „Poarta Transilvaniei”, a fost finalizat. Acest drum este unul turistic și leagă Bistrița Năsăud de mai multe zone turistice.
Această bucată de drum face legătura între Prundu Bârgăului – Bistrița Bârgăului și Colibiția. „S-au făcut lucrări la cele mai înalte standarde, nu văd în momentul de față nicio diferență între un drum din Elveția, Austria sau Germania și drumul pe care îl avem aici, la Colibița.
Avem drum ca-n palmă până în stațiunea Colibița, un drum pe care așteptăm atât turiști, cât și locuitori ai județului, să se bucure de aerul curat și de frumusețea Colibiței”, a declarat președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, la recepția lotului 2 din acest drum.
Potrivit Timponline.ro, proiectul de modernizare a DJ 172 D ”Poarta Transilvaniei” (Colibița – Bistrița Bârgăului – Prundu Bârgăului (DN 17) – (DN 17) Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei), împărțit în cinci loturi.
Până anul viitor va fi gata tot drumul. Se lucrează separat, pe mai multe loturi. De exemplu, porțiunea dintre Colibița și Mița va fi gata până la finalul viitor.
Pe lotul 3, porțiunea dintre Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică se va putea circula anul acesta, iar între Măgura Ilvei și Lunca Ilvei se va merge din primăvara lui 2020.
De asemenea, lotul 1, între Mureșenii Bârgăului și Colibița a fost recepționat în urmă cu trei ani.
Cea mai cunoscută stațiune din această zonă este Colibița. Reprezentanții Consiliului Județean Bistrița-Năsăud au comandat un test pentru a vedea dacă aerul este cu adevărat special în această zonă. Totul a plecat de la mitul că aici ar fi cel mai ozonat aer din România.
În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentrației maxime de ozon măsurată în Colibța este de 90 de micrograme pe metru cub, în condițiile în care valoarea medie în România este de 72,6 micrograme pe metru cub. O concentrație asemănătoare de ozon în aer și aer la fel de pur se mai găsește doar în Soveja, județul Vrancea. De asemenea, cotele acestea sunt comparabile cu cele măsurate în stațiunile din Alpi.
