Pentru că tot mai mulți turiști care doresc să cunoască munții României sunt certați cu bunul simț se urcă pe Sfinx sau chiar își scrijelesc mesaje, în ciuda numeroaselor panouri care atenționează că sunt interzise aceste lucruri, un grup de iubitori ai naturii a inițiat campania civică „Bun simț turistic”. Una dintre măsuri a fost aceea de îngrădi, cu o sfoară, Sfinxul.
„Dacă ești totuși certat cu bunul simți și treci de sfoară, poate totuși te simți cumva prost dacă ești văzut dincolo de gard. Nu știu, e mai mult simbolic decât o piedică până la urmă”, a declarat Cristina Predoiu, inițiatoarea campaniei, pentru Știrile Pro TV.
Sfinxul din Bucegi, aflat la o altitudine de 2.216 metri, este un simbol al țării. A fost botezat așa datorită asemănării sale cu o Sfinxul Egiptean. „Artistul” care a „sculptat” megalitul înalt de 8 metri și lat de 12 metri este vântul.
În anii `60, arhitectul peruan Daniel Ruzo a studiat Sfinxul și ar fi observat că seamănă cu un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, denumit „Monumentul Omenirii”.
„Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din rase diferite, precum și de capul unui câine, care are rol de străjer al unei comori aflată într-o „peșteră a tezaurului” în apropierea Omului”, spunea arhitectul peruan.
La Sfinx se ajunge cel mai ușor cu telecabina Bușteni – Babele. Traseul are o lungime de 4.350 de metri se străbate în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 de persoane.
În zonă este și populara cabană Babele, cu o capacitate de 108 locuri de cazare. Cei care vor să facă o drumeție până la Sfinx o pot face pe jos. Drumul este ușor de parcurs, însă doar pe timp de vară.
În munții României există și alte forme naturale care poartă denumirile de sfincși. Amintim: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon sau Sfinxul din Munții Gutâiului.
