Maramuresul este regiunea tarii in care obiceiurile mostenite de la stramosi si traditiile locului sunt pastrate cu sfintenie. De Craciun gospodinele pregatesc bucate care mai de care mai ademenitoare, iar colinda nu seamana parca cu nicio alta. Meleagurile pitoresti, oamenii satului, pe fata carora citesti bunatatea, aduc bucurie in sufletele turistilor care aleg sa petreaca aici sarbatorile de iarna.
Colinda
Daca ati fost vreodata in vreun sat din Maramures cunoasteti acea impresie lasata ,,ca si cum timpul ar fi stat in loc”. De la treburile gospodaresti, viata satului animata de copii, pana la taramul acesta care parca ascunde o taina, incarcat cu energia strabunilor. Taranul locului nu va masura niciodata timpul in secunde, minute, ore, saptamani, luni sau ani. El se ghideaza dupa evenimentele importante de peste an ca vremea semanatului, Postul Mare, Postul Craciunului, recolta si pregatirile pentru nasterea Domnului.
In perioada sarbatorilor de iarna maramuresenii pastreaza colinda sfanta. Ulitele satului sunt inundate de glasuri de feciori care trec din poarta-n poarta pentru urarile de bine. Dar pregatirea colindelor incepe cu cateva saptamani inainte de Craciun, declara etnologul Janeta Ciocan pentru adevarul.ro.
„Baietii de insurat, se aduna in grupuri de pana la zece feciori si merg la veteranii satului sa invete colinde si Viflaimul. Asta se intampla cu cateva saptamani inainte de Craciun, chiar la intrarea in Post. Pana in seara de Ajun, fiecare trebuie sa stie exact ce are de facut si niciunul nu are voie sa iasa din cuvantul batranilor”.
Seara de Ajun este a celor mici, copiii merg la colindat in straie populare, iar gazdele le dau mere si colaci pentru urarile frumoase. Dupa ce s-a incheiat slujba de Craciun, satele maramuresene se pregatesc de colinda feciorilor. Acestia vor intra doar in acele case care au lumina aprinsa si poarta deschisa. Acest obicei vesteste colindatorii ca gospodarii casei primesc vestea nasterii lui Iisus Hristos si ca vor fi ospatati.
Taierea porcului sau Ignatul
Cu siguranta, pentru multi turisti, in special straini, Craciunul in Maramures este o experienta unica, ce nu va fi uitata curand. Una dintre traditiile romanesti este si taierea porcului sau Ignatul. In Maramures acest obicei, cu radacini adanci in cultura satului, reprezinta momentul in care toti satenii se aduna laolalta. Morosenii deapana amintiri la un pahar de horinca si langa tuciul, cu nelipsita pomana a porcului, pe care gospodinele il pregatesc.
Carnurile taiate si pregatite merg in bucatarie unde se vor prepara bucatele de Craciun, nelipsite locului: carnati uscati si afumati, toba, sarmale, friptura de porc. De pe mesele festive nu lipsesc colacii impletiti, cozonacul si painea numita Stolnic-Painea anului, o paine rotunda impodobita cu semne traditionale care se pastreaza pana de Anul Nou. Atunci fetele nemaritate o pot folosi in tot felul de ritualuri.
Viflaimul
Cel mai important obicei al Maramuresului este Viflaimul care are loc dupa slujba de Craciun. Viflaimul reprezinta o sceneta populara care reda faptele biblice ale nasterii lui Iisus. Satenii se imbraca in costume si isi pun masti ce intruchipeaza personajele din Biblie, pe Maria, Iosif, regele Irod, vestitorul, ingerul, cei trei crai de la rasarit, moartea, dracul si mosul. Este unul dintre momentele cele mai frumoase din ziua de Craciun, asa ca nu ratati magia momentului.
Un alt obicei de Craciun al morosenilor este acela de a se spala pe fata cu apa curgatoare in care pun un ban de argint. Se spune ca acela care pastreaza ritualul va avea un an nou ferit de boli si ghinion.
Veselia, horitul si obiceiurile continua in Maramures pana de Anul Nou, cand localnicii imbraca straiele de sarbatoare cu fiecare ocazie.
