În țara noastră sunt peste 150 de castele. Din păcate, multe dintre ele se află într-o stare avansată de degradare, mai ales că în perioada comunismului au fost naționalizate, iar unele dintre ele au devenit, în cel mai bun caz, sediu CAP. În schimb, unele au fost întreținute sau au fost renovate, au renăscut și le putem include pe lista cu cele mai frumoase castele din România.
Cele mai multe sunt în Transilvania, însă sunt câteva și în zona Crișanei și Maramureșului. Iată câteva castele pe care ar trebui să le vizităm:
Castelul Karolyi. Carei. Este cu siguranță pe lista cu cele mai frumoase castele din România. În prezent, în castel se află un muzeu istoric și de științele naturii, dar şi o bibliotecă cu peste 80.000 de volume. Parcul care îl înconjoară şi care conţine zeci de specii rare de plante, a fost declarat parc dendrologic ocrotit.
Istoria acestei construcții începe în anul 1482, când Karoly Laszlo își face o „casă întărită”. În 1592 Karoly Mihaly înconjoară vechea clădire cu cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, şi cu un șanț exterior întărit cu palisade peste care trecea un pod suspendat. Cetatea astfel construită a jucat un rol important în secolul al XVII-lea, fiind una din principalele fortărețe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. În 1705 este atacată de austrieci și distrusă parțial.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea ea nu mai juca nici un rol militar, iar Karoly Jozsef hotărăște să o transforme într-un castel patrulater, cu un singur etaj. Tot în această perioadă este amenajat şi un parc cu plante rare. În urma cutremurului din 1834 castelul se dărâmă, fiind restaurat abia între 1894 şi 1896. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic, elementele de apărare păstrate şi în actuala formă a clădirii având doar rol decorativ.
Castelul Regal de la Săvârșin. Face parte și acesta din topul cu cele mai frumoase castele din România. În timpul comunismului, clădirea a suferit importante modificări arhitecturale, fiind împărțită în apartamente de locuit. Din 2001 a revenit în proprietatea familie regale, care îşi petrece aici sărbătorile de iarnă şi care a demarat ample lucrări de restaurare atât a castelului, cât şi a parcului.
Castelul, împreuna cu Domeniul Savârsin, care cuprinde un lac şi un parc dendrologic de 6,5 hectare, a fost cumpărat în 1943, de Regele Mihai şi confiscat în 1948 de stat. A fost construit în secolul al XVI-lea de familia nobiliară maghiară Forray. Clădirea a fost distrusă în timpul Revolutiei de la 1948 si refăcută ulterior în stil neoclasic, menținut până în prezent.
Castelul Purgly. Șofronea. A fost construit în 1789. Apoi a fost refăcut de Baronul Janos Purgly care i-a dat şi înfățișarea de astăzi. Domeniul de la Șofronea este moștenit de fiul baronului, Laszlo Purgly, căsătorit cu Margit Purgly, înmormântată ulterior de soțul său în curtea castelului şi al cărei mormânt poate fi văzut şi astăzi.
Purgly nu a avut moștenitori, iar castelul a fost în vremea comuniștilor sediu CAP. După 1990, a fost cumpărat, refăcut conform schiţelor originale, cu ajutorul unor consultanţi olandezi, iar astăzi primește turiști.
Castelul Csernovics. Macea. A fost construit între anii 1724-1745 de familia nobiliară de origine sârbă Csernovics. În 1845 este amenajat şi parcul care împrejmuia castelul, cu specii exotice de arbori, de către ultimul proprietar al domeniului din familia Csernovics. Clădirea este modificată de noii propietari, familia Nagy Karolyi, în 1862 care construiesc o a doua aripă şi un turn de 30 de metri înălțime.
În 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici, în anul 1948 sunt naționalizate, iar din 1991 închiriate de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, care în cele din urmă le cumpără. Universitatea a refăcut atât castelul, cât şi parcul dendrologic, care a devenit Grădina Botanică Universitară Macea, bază de cercetare pentru studenți şi profesori. Arhitectura castelului se remarcă printr-o îmbinare de baroc târziu (parter și intrarea principală), elemente de inspirație bizantină (turnulețele), dar şi câteva de modernitate. Castelul Csernovics găzduiește acum manifestări științifice internaționale.
