Pare desprins dintr-o poveste de demult. De altfel, a și cam fost rupt de lume în ultima perioadă. Anul trecut, autoritățile județene au promis că repară drumul, aproape impracticabil, pe care veneau turiștii. Este vorba despre micuțul sat Șirnea, de la poalele Munților Piatra Craiului, aflat la o altitudine de 1.244 de metri.
La începutul anilor 1960, Șirnea era o comună din județul Brașov, însă la scurt timp, comuniștii au decis să retrogradeze localitate la rangul de sat, pentru că liderii de partid au considerat că e prea departe și era prea mult noroi.
Atunci a început profesorul de biologie Nicolae Frunteș o luptă de promovare turistică a satului. Și a reușit să-i convingă pe comuniști că frumusețile rurale merită să fie arătate străinilor. Așa a ajuns Șirnea primul sat turistic din România.
În decembrie 1968, Șirnea devenea cunoscut în toată țara după ce s-a amenajat şi prima pârtie de schi cu nocturnă din România. Pârtia are 600 de metri şi este funcţională şi acum. Încă se mai văd foştii stâlpi de electricitate din lemn.
Peste tot în lume, ziua de 23 iunie este sărbătorită ca Ziua Mondială Olimpică încă din 1975. La Şirnea, tradiţia se păstrează de peste 33 de ani şi chiar există aici un suport al flacărei olimpice de la competiţia din München din 1972. În fiecare an, Comitetul Olimpic Internaţional acordă un trofeu unei ţări pentru manifestările organizate, iar în 2011, România a primit acest premiu datorită tradiţiei de la Şirnea.
Zilele Olimpice sunt o serie de manifestări care nu trebuie ratate de niciun turist. Se organizează în perioada 22-23 iunie, în fiecare an, şi reprezintă un eveniment la care copiii duc flacăra olimpică, se face tradiţionalul steag olimpic şi se rosteşte jurământul olimpic.
Aici se află și Muzeul Etnografic „Nicolae Frunteș”. De el se ocupă Radu Frunteș, fiul profesorului de biologie, care are grijă să ducă mai departe tradiția tatălui său și de a îmbogăți muzeul înființat în 1965. Muzeul are șapte săli. Printre cele mai valoroase piese se numără o carte de rugăciuni din 1700, un abecedar de la 1932, dar şi tăbliţele pe care scriau elevii.
Pot fi admirate și ustensile de bucătărie vechi, inclusiv un „strămoș” al mixerului de astăzi, Prepeleac, așa cum a fost denumit.
Sunt expuse aici unelte tradiţionale ale păstorilor folosite la producerea brânzei, costume populare, lăzi de zestre şi costume folosite la nunţile tradiţionale, batiste specifice zonei, care se dădeau la nunţi în loc de florile care se pun astăzi în piept, dar şi o colecţie mică de schiuri vechi din lemn.
FOTO: Lenard denes/Wikimedia commons
