În România sunt mai multe zone și locuri deosebite declarate monumente ale naturii. Monumentele naturii sunt arii protejate. Un monument al naturii se alege în funcție de semnificație ecologică, științifică sau peisagistică, reprezentând specii de plante sau animale sălbatice amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice sau faunistice, fenomene geologice: chei, cascade, peșteri, avene, stânci, cursuri de apă, depozite fosile, precum și alte elemente cu valoare de patrimoniu natural, prin unicitatea și valoarea lor. Iată câteva dintre cele mai spectaculoase monumente ale naturii din țara noastră:
Podul lui Dumnezeu. Este un pasaj rutier natural, unic în România. Este traversat de DJ670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin. Are o lungime de 30 de metri, o lățime de 13 metri, înălțime de 22 de metri și 9 metri grosime, fiind al doilea ca mărime din Europa. Există și tot felul de legende legate de acest pod. Una dintre ele vorbește despre faptul că în zonă locuia Dracul, iar oamenii se rugau la Dumnezeu să-i scape de el. Atunci, Dumezeu, a lovit cu palma în tavanul peșterii, unde locuia Diavolul, care s-a prăbușit peste intrare.
Vulcanii noroioși. Se află în județul Buzău, în apropiere de comuna Berca. Fac pate dintr-o are protejată care se întinde pe o suprafață de 16 hectare. Sun formațiuni create de gazele naturale care împing către suprafață un amestec de apă și argilă. Peisajul este unul deosebit.
Babele și Sfinxul. Sfinxul din Bucegi, aflat la o altitudine de 2.216 metri, este un simbol al țării. A fost botezat așa datorită asemănării sale cu o Sfinxul Egiptean. „Artistul” care a „sculptat” megalitul înalt de 8 metri și lat de 12 metri este vântul. La Sfinx se ajunge cel mai ușor cu telecabina Bușteni – Babele. Traseul are o lungime de 4.350 de metri se străbate în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 de persoane. Aproape de Sfinx sunt Babele, formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m). Ca și Sfinxul, s-au format în urma eroziunii din cauza vântului.
Cascada Bigăr. Se află la câțiva pași de localitatea Bozovici, în județul Caraș- Severin. În zonă este izvorul Bigăr, alimentat de un fir de apă subteran, ce străbate peștera cu același nume. Cascada este creată de căderea apei de izvor, de pe peretele stâncos, în râul Miniș. Datorită culorii acestei perdele de apă, bogată în calcar, devine un tablou impresionant al naturii.
Cazanele Dunării. Se află în defileul Dunării, la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de aproximativ 9 kilometri, iar în unele se îngustează până la 230 de metri. Fluviul este mărginit de pereți stâncoși. La baza peretelui de calcar care flanchează Cazanele Mari se află peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Alături de masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic, Cazanele Dunării fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier.
Grădina Zmeilor. Mărturie a perioadei Halocene, Gradina Zmeilor se află pe dealul Dumbrava, în apropiere de satul Galgau Almașului, în județul Sălaj. Altfel spus, face parte din Podișul Someșan, cu doar 10 kilometri până în orașul Jibou. Grădina Zmeilor a fost declarată rezervație geologică, datorită unicității sale și se întinde pe o suprafață de 3 hectare.
Ghețarul de la Scărișoara. În Munții Apuseni, în frumoasa vale a Arieșului Mare s-a format Ghețarul de la Scărișoara, cel mai mare ghețar subteran din România. Peștera Ghețarul de la Scărișoara se întâlnește la o altitudine de 1.165 de metri și ascunde în grotele sale 80.000 de metri cubi de gheață. Potrivit specialiștilor, cel mai vechi strat înghețat datează de acum 4.000 de ani.
FOTO: Nicu Farcaș/ Malte Jörn Krafft/ Beradrian/Wikimedia Commons
